Posts Tagged ‘Televizor manipulare’

CEVA S-A SCHIMBAT ÎN ULTIMII ANI, NIMIC NU MAI ESTE CA ÎNAINTE.

      Unii muncesc până la epuizare ca să poată supravieţui, şi nu ştiu cum a mai trecut o zi, iar alţii se aruncă cu disperare în tot felul de distracţii, de parcă ar trăi ultimele zile ale vieţii şi ar vrea să uite cu totul de aceasta. Trecutul a dispărut sub bombardamentul ştirilor care ne absoarbe întreaga atenţie, ca şi cum de acele informaţii ar depinde viaţa noastră. Ritmul este ameţitor şi epuizant, încât aproape nimeni nu mai are răgazul să se adune pentru a-şi pune ordine în viaţă, pentru a-şi împlini un vis al copilăriei. Un sociolog german observacea mai mare criză a lumii contemporane nu este cea a petrolului, ci a acelui interval de linişte şi pace în care să fim singuri cu noi înşine sau cu cei pe care îi iubim, departe de vâltoarea mediatică a ştirilor şi a zgomotului cotidian, a grijilor şi a lui „ce se mai întâmplă în lume”. Se pare că ducem un război apăsător, al nervilor, al terorii psihice, al fantasmelor şi al schimbării. Către ce ne îndreptăm, vom încerca să aflăm analizând câteva dintre cele mai importante provocări la care trebuie să facă faţă omenirea şi la care fiecare dintre noi este de dorit să avem propriul răspuns.[1]

Rolul publicităţii în configurarea gândirii şi comportamentelor

Jerry Mander (peste 15 ani de experienţă în domeniul relaţiilor publice şi al publicităţii) afirmă în primele rânduri ale cărţii sale că:

am învăţat că este posibil ca prin intermediul mass-mediei să vorbeşti direct în minţile oamenilor precum odinioară magicienii, imprimând înlăuntrul acesteia imagini care îi pot determina pe oameni să săvârşească fapte la care, niciodată nu s-ar fi gândit. (Mander: 13)[2]

manipulare

Să cunoaştem rolul real pe care campaniile publicitare îl joacă în viaţa societăţii.

De la apariţie ei, publicitatea şi-a revendicat un rol de informare în ceea ce priveşte oferta pieţei de servicii şi mărfuri. „Trebuie să fiţi informaţi ca să puteţi alege, ni se sugerează, iar noi, cei care ştim şi vă vrem binele, vă ajutăm ca să alegeţi tot ceea ce vă este mai bun şi mai folositor şi, chiar, indispensabil”, se insinuează, cu subînţeles, în întregul discurs publicitar. Însă conţinutul informaţional al reclamelor este însă nu numai redus, ci inexistent cel mai adesea.[3]

Ni se arată un peisaj de munte cu ape curgătoare, un copil aleargă, iar într-un colţ al imaginii, marca promovată. Care este informaţia referitoare la produsul respectiv? Aţi văzut vreodată le televizor vreo reclamă la maşini care să ne informeze asupra caracteristicilor generale ale acestora, fiabilitatea motorului sau alte date tehnice care să ne convingă raţional de superoritatea mărcii respective? Oare ce informaţie poate conţine o reclamă la ţigări, atâta timp cât gustul sau aroma acestora rămân practic neschimbate, iar legea internaţională chiar interzice cuprinderea în reclama la ţigări a unei informaţii pozitive referitoare la fumat sau la ţigara respectivă. A prefera o ţigară anume nu poate fi decât o problemă de gust; numai încercând mai multe ţigări cineva ar putea s-o aleagă pe aceea care-i place cel mai mult. Şi cu toate acestea, cele mai mari sume de bani se cheltuiesc anual în reclama la ţigări.

„Ce ne pasă nouă că vor să-şi cheltuiască banii pe publicitate – oricum nu ne pot influenţa cu nimic, căci fumăm, dacă vrem să o facem, ce ţigară ne place mai mult!” Şi totuşi, anual în lumea întreagă se cheltuiesc sute de miliarde de dolari numai pentru publicitate. Să fie oare grandomani sau paranoici producătorii concernelor economico-financiare, ca să investească atât de mult numai ca să-şi vadă afişate produsele?[4]

     S-a constatat că vânzarea unui lucru depinde mai puţin de calitatea acestuia, de nevoia reală pe care ar avea-o publicul, şi mai mult de reclama făcută. Cu alte cuvinte, crearea unei imagini seducătoare şi plasarea ei în mintea consumatorului devine mai importantă pentru vânzarea produsului promovat decât însăşi confecţionarea sau calitatea acelui produs.

     Publicitatea nu este morală. Ea lucrează pentru cine plăteşte şi asigură succesul, pentru cine dă mai mult. Scopul adevărat al publicităţii nu este informarea, precum se declară, ci condiţionarea prin intermediul manipulării mediatice a unor false nevoi, a unor dorinţe sau atitudini consumatoriste.[5] (…VA URMA)


[1] Ştiinţa şi războiul sfârşitului lumii / Virgiliu Gheorghe, Bucureşti, Ed. Prodromos, 2008, p 3-4.

[2] Ibidem, p. 5.

[3] Ibidem, p. 6.

[4] Ibidem, p. 7

[5] Idem şi p. 8.