Goana după fericire !

Posted: Iulie 5, 2010 in Articole Putere Ortodoxa

Spunem uneori: „dacă şi aici se întâmplă aşa” sau „dacă nici aici nu îmi găsesc liniştea, atunci…” Ei bine, această căutare a locului paradisiac este o căutare deşartă. Pacea din raiul pe care îl căutăm este în noi, deci este oriunde.

Dacă eu sunt rău de fel, sunt rău şi aici şi acolo în acel loc pe care îl caut; dacă eu sunt bun, sunt bun şi aici şi acolo.

Dacă lucrarea raiului(în noi) este continuă, atunci vom avea raiul într-un mod „palpabil”, vizibil, desăvârşit. Dar dacă nu păstrăm şi nu consolidăm lumina din noi, vom deveni reci şi iritaţi de neorânduielile şi neplăcerile din jur.

Dacă într-un loc nu găsim ceea ce ne aşteptam să găsim (de fapt „aproape perfecţiunea”sau „armonia” nu trebuie să le căutăm sau să ne aşteptăm să le găsim aici pe pământ) nu vom judeca sau nu ne vom deziluziona ci ne vom crea personal mediul dorit de Dumnezeu.

Spunea cineva referitor la călugărie: „dacă mă călugăresc, eu nu plec să găsesc mănăstire, eu plec să fac mănăstire”. Aceasta arată că fericirea este cea pe care ţi-o oferi tu; „împacă-te cu tine însuţi şi va fi în pace cu tine şi cerul şi pământul”.[1]

Oriunde vom fi, de vom culege doar roadele cele bune, câştigul neîntârziat îi va determina şi pe ceilalţi să împrumute această atitudine. Se întâmplă adesea când nu suntem capabili de adaptare să simţim mediul în care trăim ca pe o povară, însă dacă încercăm să schimbăm ‘cursul apei’ şi să întoarcem lucrurile în favoarea noastră, privind partea bună, vom observa că devine mai uşor de acceptat şi de depăşit situaţia respectivă, ba chiar vom prinde curaj. Aceasta este o modalitate de necârtire aţintind gândul către Dumnezeu şi concretizând prezenţa Sa mereu alături.

Fericirea după care alergăm întreaga viaţă, atunci când încercăm să ne găsim rostul prin adaptarea în societate, satisfacerea plăcerilor şi încercarea de a ne îndeplini dorinţele şi visurile, este una falsă, proiectată de potrivnic pentru a ne abate atenţia de la adevăratul scop pe care îl avem pe pământ şi de la gândul către Creatorul, Proniatorul şi Dreptul Judecător. Căci vedem cum ne încărcăm mintea cu griji şi ne-o încurcăm cu probleme, ne-o complicăm cu lucruri nefolositoare, prietenii deşarte,  romantism fără scop. Tehnologizarea şi progresul ideologic al societăţii ne iau prin surprindere şi ne găsesc nepregătiţi de luptă şi anemici spiritual, căci dacă vom analiza printr-un sondaj vom observa că mulţi nu se mai pot desprinde de petrecerea timpului la calculator(pe internet), majoritatea populaţiei globale nu mai poate trăi fără telefon(chiar dacă unii nu îl folosesc foarte mult) sau televizor, şi astfel modificarea omului devine vizibilă(se înlocuieşte uşor munca umană cu cea robotizată-ca prim stagiu- până când „în corpul uman vor putea fi inserate dispozitive electronice cu functii variate”-adică robotizarea omului- [2]).

Şi deja ne-am distras total atenţia de la sfinţenie, de la viaţa veşnică şi de la Dumnezeu. Nu vom face niciodată diferenţa dintre fericirea şi împlinirea dată de Dumnezeu şi cea pământească căutată şi creată de om(de fapt o încercare de a o crea) dacă nu le vom cunoaşte în paralel. Cel ce a gustat din cele dăruite de Domnul nu mai are nevoie să mai guste şi altceva, dar cel ce a gustat cele de aici(finite) simte că nu-i de ajuns, că nu este ce caută, nu îl împlineşte cum credea însă poate ajunge la cunoaşterea în paralel(sau conştientizarea) doar dacă alege să-L ‘poftească înăuntru’ pe Cel care bate, şi astfel realizează că intensa goană pornită în trecut era nu după fericire, ci în neant; având termen de comparaţie acum, ştie că greşea.

Scopul omului este goana după fericirea veşnică ce începe aici pe pământ şi se opreşte în momentul concretizării acesteia în viaţa de dincolo, alături de „casnicii” lui Dumnezeu. Dacă tot am intrat în această cursă(alergare), să analizăm bine valorile ce le avem în faţă.

Să ne punem întotdeauna întrebarea: „După ce alergăm ?” sau „Ce-i va folosi omului, dacă va câştiga lumea întreagă iar sufletul său îl va pierde[3]„?.


[1] Sfântul Isaac Sirul

[2] A se vedea: http://saccsiv.wordpress.com/2009/12/26/robotizarea-omului-%E2%80%9Epana-in-2050-granita-dintre-oameni-si-aparate-asa-cum-o-vedem-acum-nu-va-mai-exista%E2%80%9D/

[3] Matei 16:26

Anunțuri
Comentarii
  1. Nicoleta spune:

    O pagina interesanta,vreau sa stii ca am gasit anumite parti care m-au linistit sufleteste si de care aveam nevoie.De asemenea blogul este opera de arta.Foarte impresionant.Sa te ajute Dumnezeu!

  2. Cristian spune:

    Foarte frumos acest blog. Va felicit pentru totalitatea informatiilor impartasite internautilor prin aceasta pagina!
    Va astept si pe http://www.preot-turcu.ro

  3. Flori spune:

    Foarte bine punctata ideea de a fi impacat cu tine însuţi. Asta este problema oamenilor azi. Nu se accepta, alearga dupa himere. Felicitari pentru blog! Imi place.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s